822true dots bottomright 440true true 800http://www.comunacirtisoara-sibiu.ro/wp-content/plugins/thethe-image-slider/style/skins/frame-black
  • 5000 random true 40 bottom 0
    Slide2
    Cîrţişoara
  • 5000 random true 40 bottom 0
    Slide4
    Cîrţişoara - Bâlea
  • 5000 random true 40 bottom 0
    Slide3
    Cîrţişoara
  • 5000 random true 60 bottom 30
    Slide4

Infrastructura

Factura unitara a masivului a determinat posibilitati destul de limitate pentru cai de acces pe teritoriul dat. Drumurile legate si de principalele centre urbane si-au croit trasee perimetrale care strabat poalele masivului. Astfel se remarca:
la nord DN1 Sibiu-Fagaras-Brasov (E68) dublat de drumurile: Complex Sâmbta-Orasul Victoria-Cabana Arpas si Avrig-Mârsa-Racovita
la vest DN7 Sibiu-Râmnicu Vâlcea dublat de soseaua Câinenii de Arges-Perisani-Suici-Curtea de Arges
la sud DN73C si 73 Râmnicu Vâlcea-Curtea de Arges-Câmpulung-Rucar
la est drumurile de pe vaile Dâmbovita si a Bârsei Tamasului dublate de trecatoarea Branului si DN73A Poiana Marului.
Pe lânga toate acestea cea mai importanta artera de acces în regiunea turistica Bâlea este Transfagarasanul (DN7C) care traverseaza Muntii Fagaras de la nord la sud prin valea glaciara a Bâlii, prin zona Bâlea Lac facând legatura cu orasul Curtea de Arges. Soseaua strabate tinuturi de un deosebit pitoresc urcând de la 350 m la 2040 m altitudine.
Transfagarasanul a fost construit începând cu anul 1970 peste un drum forestier si a fost terminat în anul 1974 având o lungime de 92 km între DN1 (Km99, la 5 km vest de Arpasu de Jos) si barajul Vidraru de pe râul Arges, iar reteaua de drumuri forestiere si poteci ce pornesc din el faciliteaza accesul la o serie de obiective turistice naturale. Pentru realizarea drumului s-au executat 3,8 milioane metrii cubi sapaturi din care mai mult de jumatate în stânca, s-au construit 27 viaducte si poduri, 550 podete, 290000 metrii cubi zidarie si s-a executat un tunel de 860 m lungime prin care se realizeaza legatura dintre Bâlea Lac, pe versantul nordic si Valea Capra, pe versantul sudic, prin muntele Paltinu. Au mai fost prevazute lucrari de protectie împotriva avalanselor pe 54 culoare, 33 pe partea sudica si 21 pe partea nordica care cuprind greble mecanice, baraje de zidarie si din cablu, plantatii, copertine etc.
Accesul pe calea aerului se realizeaza prin Aeroportul International Sibiu, care este situat la 62 km vest de bazin. Pe prima terasa a caldarii glaciare este amenajat un heliodrom. Mijloacele de transport neconventionale (transport pe cablu) asigura deocamdata în mica masura accesul pe culmile muntoase din regiune.
Caile ferate în regiunea nordica sunt reprezentate de linia Sibiu-Brasov care are o halta în satul Cârta.
În ceea ce priveste echiparea muntelui telecabina de pe valea glaciara Bâlea, realizeaza o distanta de 3,62 km cu o diferenta de nivel de 780 m si asigura legatura între cabana Bâlea Cascada si cabanele din Caldarea Bâlii. Pe timp de iarna aceasta este cel mai sigur mijloc de acces în zona alpina a regiunii. Montarea telecabinei a avut loc în anul 1975.
Având la dispozitie atâtea cai de acces, turistul le poate combina în forme variate pentru a crea circuite mai mari sau mai mici în tot spatiul montan, iar pentru a sublinia accesibilitatea amintim câteva distante între zona Bâlea si principalele centre urbane:
centre urbane dinspre nord:
Sibiu-Bâlea Glajarie 54 km
Fagaras-Bâlea Glajarie 45 km
Victoria-Bâlea Glajarie 25 km
Centre urbane dinspre sud:
Curtea de Arges-Vidraru 28 km
Vidraru-Bâlea Lac 59 km
Toate elementele enumerate atesta vastele posibilitati de acces detinute de Valea Bâlii, care conjugate cu frumusetea si originalitatea muntelui genereaza conditii deosebite pentru dezvoltarea durabila a turismului în zona.