822true dots bottomright 440true true 800http://www.comunacirtisoara-sibiu.ro/wp-content/plugins/thethe-image-slider/style/skins/frame-black
  • 5000 random true 40 bottom 0
    Slide2
    Cîrţişoara
  • 5000 random true 40 bottom 0
    Slide4
    Cîrţişoara - Bâlea
  • 5000 random true 40 bottom 0
    Slide3
    Cîrţişoara
  • 5000 random true 60 bottom 30
    Slide4

Personalitati proeminente ale comunei

Locuitorii acestei comune , in toate perioadele au dat dovada de un inalt simt patriotic, de o dragoste fierbinte fata de tara.Asa se explica faptul, ca din randul lor au iesit patrioti cum au fost:

1. BADEA CARTAN (Gheorghe Cartan )
-nascut in framantatul an 1849 al prefacerilor sociale, in casa unor tarani saraci, fosti iobagi pe mosia contelui Teleki.De mic a fost obligat sa munceasca pentru a-si castiga bucata de paine.De cand se topea zapada si pana cadea alta se ducea cu animalele la pasune.Din aceasta cauza nu a putut urma nici o clasa primara.Cand a fost mai mare se ducea cu oile in pasunea alpina si acolo de la ciobanii mai in varsta a aflat pentru prima data ca dincolo de crestele muntilor se afla tot romani, frati de-ai nostrii, de aceiasi limba si lege si ca acolo se afla unele locuri unde oile pot pasuna si pe timp de iarna.
In anul 1867, la varsta de 18 ani, in tovarasia lui Ion Cotiga, a trecut muntii in Tara Romaneasca impreuna cu oile lor.Ion Cotiga era fiu de subprefect, absolvent de liceu si a doi ani de universitate a fost primul dascal al lui Badea Cartan.In tovarasia lui, timp de 10 ani, a invatat sa scrie si sa citeasca.A invatat pe de rost istoria imperiului roman si istoria romanilor.Dragostea de carte, de istorie, crestea necontenit, impreuna cu dragostea de tara, dragoste care s-a transformat in fapte de daruire totala pentru tara si neamul sau aflat sub stapanire straina.In anul 1877 a donat turma sa , de aproape 1000 de oi, armatei romane si s-a inrolat ca voluntar in razboiul de independenta al Romaniei.
A calatorit mult pe jos in tara si in strainatate.A vizitat toate locurile unde domnii Tarii Romanesti si ai Moldovei au purtat razboaie.A fost de trei ori la Roma pe jos spre a vedea columna lui traian si alte marturii despre originea latina a poporului nostru .A fost in Franta, Elvetia, Germania, Spania, Belgia, Grecia si la Ierusalim.
Prima calatorie la Roma a facut-o in ianuarie – februarie 1896 si a durat 43 zile.Ajuns in Roma s-a odihnit la Columna lui Traian unde a presarat un pumn de pamant si de graunte, duse in traista sa, din curtea parinteasca .Dimineata a fost gasit dormind de catre un sergent de strada, care a exclamat plin de mirare: „A cazut un dac de pe columna” , intrucat imbracamintea sa era exact ca a dacilor sculptati pe columna.
A fost gazduit la ambasada Romaniei din Roma, iar Duiliu Zamfirescu, ministrul nostru I-a dat un insotitor si a vizitat monumentele istorice mai importante din oras.A fost prezentat parlamentului si senatului italian si a legat o stransa prietenie cu primarul Romei.
A doua calatorie la Roma a facut-o in anul 1897 cand a vizitat si Parisul.A fost oaspetele studentilor romani ce studiau in Franta , dar si al studentilor francezi, carora printre altele le-a spus: „Nu stiti ce soarta am avut noi romanii.A trebuit sa facem singuri fata navalirii popoarelor barbare.La adapostul nostru voi ati avut timp de v-ati cultivat si v-ati intarit.A sosit acum timpul sa ne dati o mana de ajutor sa ne unim intr-o singura tara.”
A treia calatorie a facut-o la Roma in luna octombrie a anului 1899, cu ocazia Congresului Orientalistilor, cand I-a revenit frumoasa misiune de a purta si depune la Columna lui Traian, coroana de lauri oferita in dar de delegatia romana.Profesorul maghiar Ovary, in conferinta prezentata la acel congres, a negat existenta romanilor pe aceste locuri, precum si originea latina a poporului nostru.Ca argument , delegatia romana, a prezentat pe Badea Cartan , care in portul sau stramosesc pus alaturi de dacii reprodusi de pe columna, ciobanul din Carpati, era cu adevarat urmas direct in carne si oase al dacilor de pe columna, ceea ce a reprezentat pentru participantii la Congres , un document viu despre originea daco-romana a poporului roman si continuitatea lui pe pamantul strabun.
Dar cel mai mare serviciu pe care Badea Cartan 1-a adus neamului sau, a fost acela ca a raspandit in Ardeal, carti scrise in limba romana.Peste munti, cu mari greutati, pe carari numai de el stiute, a carat in desagii sai peste 250.000 exemplare, in greutate totala de peste 20 tone.
Aceasta munca de ridicare culturala a romanilor Transilvaniei nu era pe placul autoritatilor maghiare, din care cauza toata viata sa a fost urmarit, arestat, iar cartile confiscate si distruse.Numai in anul 1905 capitanul orasului Brasov, a dispus confiscarea a 76.621 exemplare de carti, ziare si reviste, incarcate pe patru care, le-a dus in Brasov si le-a ars la fabrica de caramida, iar Badea Cirtan a fost arestat si condamnat la inchisoare ca agitator .Procesul ce a avut loc la acea data a fost redat in paginile revistei Astra ce a aparut in Brasov in anul 1983.
Pentru realizarea scopului sau, de ridicare culturala a romanilor Transilvaneni, Badea Cartan a depus eforturi supraomenesti. In primavara anului 1911, simtindu-se bolnav si epuizat fizic, s-a retras la Poiana Tapului, unde sotia prietenului sau generalul Lahovary, ia oferit adapost si ingrijirile necesare . La 7 august 1911 si-a incheiat nobila sa misiune pe acest pamant. Scriitorul Mugur Gheorghe , care ia privegheat ultimele clipe din viata , ia spus: „Bade Gheorghe esti un erou .Ai luptat toata viata ca nimeni altul, pentru tara si poporul ramanesc. Urmasii nu te vor uita „.
Conform dorintei sale a fost inmormantat in cimitirul din Sinaia , in mormant liber romanesc, iar pe crucea ce-I strajuieste mormantul , se afla urmatoarea inscriptie: ” Aici doarme Badea Cartan visand intregirea neamului sau”.
Badea Cartan a fost un adevarat erou, stiind fiind ca adevaratii eroi merg pana la sacrifîciul suprem , pentru atingerea scopului lor nobil superioare obstii din care fac parte ,si Badea Cartan asa a facut . Se cuvine deci ca istoricii nostri sa aseze faptele lui Badea Cartan in paginile istoriei timpului sau . Daca Mos Ion Roata pentm niste cuvinte intelepte rostite in divanul Moldovei, a devenit nemuritor, cu atat mai mult Badea Cartan, care nu a stat in fotoliul parlamentar, nu o zi si nici un an , ci toata viata a fost        devotat trup si suflet inchegarii unitatii nationale si a ridicarii culturale a romanilor.

2.MATEI SI FIUL SAU IOAN PURACARIU( zisi ai Tamforii)
In comuna Cirtisoara sa nascut , a trait si a creat opere de o mare valoare artistica , pictorii populari pe sticla Matei si fiul sau Ioan . In picturile lor se manifesta acel spirit al dorintei de libertate si al impotrivirii fata de asupritori. Surprinzand elemente semnificative din viata satului , lucrarile ofera o imagine sugestiva despre evolutia sa pana in zilele noastre . Este o mandrie a noastra ca operele acestor pictori-zugravi , sunt asezate la locul de cinste in multe muzee si colectii particulare din tara si strainatate .
Matei sa nascut in anul 1836, ca fiul al unui taran iobag de pe mosia contelui Teleky . Cei care 1-au cunoscut il descriu ca un om mic de statura , bolnavicios , avea gusa si era un pic schiop . Purta plete lungi cu carare pe mijlocul capului. A avut doi copii : Ioan ,care a pictat impreuna cu dansul si Matei, care a emigrat in America si nu s-a mai intors .
Matei a pictat pana in ajunul mortii sale ce a servenit la 24.01.1906 . Este inmormantat in cimitirul bisericii cu hramul „Sf. Nicolae”, dar nu se mai stie mormantul .
Dintre miile de piese lucrate in aproape jumatate de veac, cu pasiune, cu fantezie, si multa caldura , unele, in mica parte se gasesc expuse in muzeul satesc din comuna , o alta parte se mai gasesc in casele cetatenilor din comuna, dar si din alte localitati . O buna parte a intrat in colectiile particulare si muzee din alte localitati . Cele mai multe insa s-au distrus datorita neglijentei posesorilor, in manipularea lor .

3.Haiducul ANDREI BUDAC
S-a nascut la 20 iulie 1873 , ca al treilea fecior in familia lui Zenovie si Elisafta Budac . La varsta de 18 ani a trecut muntii in Tara Romaneasca si nu peste mult timp s-a auzit ca este capetenia unei cete de haiduci, ce prada si jefuia pe cei bogati . Timp de 20 ani a haiducit in fmntea unei cete de 12 voinici, atat in Tara Romaneasca cat si in Transilvania . A luat parte la revolta taranilor din 1907 , fiind arestat si intemnitat la Cimpulung Muscel, considerat ca agitator. A evadat din inchisoara si impreuna cu tovarasii sai a actionat in Transilvania .
Era un barbat voinic, statura de urias si putere de Hercule . Privirea patrunzatoare , crunta ce impunea tacere si respect celor din preajma lui.